Timiditatea

Nimeni nu poate spera să fie tot timpul încrezâtor în propriile forţe, dar cei mai mulţi dintre noi am putea fi mult mai siguri de noi înşine decât suntem în realitate. Trebuie să aflăm care sunt motivele timidităţii noastre şi apoi sâ perseverăm, într-un efort susţinut, pentru a ne învinge inhibările şi a dezvolta ceea ce avem mai bun în noi. Fâră încredere în noi înşine nu putem acţiona, cu maximă efîcienţă, pentru a ne mentine sânătosi şi pentru a-i înveseli şi încuraja pe cei din jurul nostru. Increderea şi fericirea merg mânâ în mână şi sunt de acord cu Robert Louis Stevenson câ “nu existâ datorie pe care sâ o neglijăm mai mult, ca datoria de a fi fericiţi”.

Priceperea de a ne cultiva încrederea în noi înşine are o importanţă covârşitoare, ea având efect asupra tuturor lucrurilor pe care le înfăptuim. Cu toate acestea, multe persoane timide sa nu-şi acorde timpul necesar pentru realizarea acestui obiectiv, fiind incapabile să admită că dificultâţile pe care le întâmpină ar putea fi complet înlăturate, respectând o serie de norme practice, îndelung verificate.

Nu existâ soluţii uşoare şi consider că ar fi inutil şi aş da dovadâ de lipsă de înţelegere, dacă aş sugera că oamenii ar trebui să-şi schimbe felul de a fi peste noapte sau să adopte rapid o altă atitudine. Avem nevoie de nişte sfaturi mai constructive. Am descoperit, în decursul unei activităţi ca peste o jumătate de secol de cercetare şi dupâ destule eşecuri, că există nişte legi care acţioneazâ în viata noastrâ cu aceeaşi precizie şi siguranţă ca şi legile matematicii. Dacă ţii seama de ele, rezultatele pot fi uimitoare; dacâ le ignori, poti muri de foame având de toate în jurul tău. Cu toate acestea, multi le ignoră, risipindu-şi energiile si regretele; dar şi aceste energi distructive ar fi putut in în mare mâsură evitate.

Diamie Doubtfire, 1988