Scris de Moflea pe noiembrie 8, 2008

Îmi pare aşa ciudat
C-avem atâta vreme pentru ură
Când viaţa nu-i decât o picătură
Între acest tărâm şi celălalt.
Şi e neînţeles de trist
Că nu privim la cer mai des
Că nu culegem flori
Că nu iubim
Noi care atât de repede murim.
Ieri ne-am născut,
Azi am trăit,
Iar mâine nemurirea
Pe toţi în cer ne va urni!
Dar vom uita trairea?
Acest articol a fost publicat pe noiembrie 8, 2008 la 17:36 şi e postată la De suflet.
Etichetat: ciudat, flori, gand, iubim, nascut, picatura, vreme. Poţi urmări răspunsurile acestei însemnări prin RSS 2.0 feed.
Puteti lasă un răspuns, sau trackback from your own site.
jolie spus
frumos gand.
costin84 spus
Hmm….frumos si trist in acelas timp.
Insa acesta este adevarul,important este cum stim sa traim.