Despartire trista

Durerea de stomac cu care s-a trezit nu se datora oboselii sau mancarii, ci mai degraba din cauza evenimentelor ce aveau sa se intample in ziua aceea. Astazi trebuia sa inchei o relatie ce dura de 2 ani de zile… si chear considea ca a ramas tarziu. Trebuia sa se termine.

-Nu vreau sa o neindreptatesc nici pe ea. Nu sunt eu unic in lumea asta. Nu sunt prea frumos, nici prea destept, dar am facut tot ce imi statea in puteri ce totul sa fie bine… Sa nu sa termine.

Tanarul simtea ca durerea de stomac se accentueaza. Simtea ca se sufoca. S-a inbracat repede si a iesit. Nu a lasat-o niciodata sa astepte pana acuma si nu putea sa o faca nici de data asta. Era o zi ploioasa. In cateva minute a ajuns la locul intalniri, ca deobicei ajunsese primu. Dupa cateva minute o vede apropiindu-se pe iubita lui. Se hotarase sa mearga la un cafe.

-Mi-e frig! zise fata… de fapt acestea au fost singurele cuvinte rostite pana ce au ajuns la un cafe.

-Vrei sa imi zici ceva, zise fata uitandu-se in ochi lui.

-Da zise el. Fata devenise curioasa

-Pai zi-mi o data. Ce mai stai? spuse ea iritata. Tanarul ofta si o intreba

-Pana unde crezi ca va merge asta? Sau mai bine zis, crezi ca suntem o pereche potrivita?

-De ce simti nevoia sa ma intrebi asta? zise ea.

-Draga mea, iti amintesti ca te-am sunat acum cateva zile? Cred ca era in jur de 11 noaptea?

-Imi amintesc zise ea.

Si tanarul fara sa mai astepte ca ea sa raspunda, continua:

-In noaptea aia ma gandeam la tine, ca deobicei… Iti scrisesem o poezie si am vrut sa ti-o spun la telefon. Cand te-am sunat nici nu mai lasat sa ti-o spun. Mi ai spus ca “-Ce! Nu am alta treaba decat sa te sun la ora aia??” In momentul acela m-am simtit ca un boxeur care primeste cativa pumni in cap si cade… Dar doar am tacut, mi-am cerut scuze si am inchis telefonu. Si am mai avut multe certuri asemanatoare cu asta. Si mai ti minte cand m-am inbolnavit si Cristina mi-a zis ca sunt foarte norocos ca tu o sa ai grija de mine? Si tu mi-ai zis: “-Nu am alta treaba? Dar ce eu sunt infirmiera? El nu are mama?”

Fata zise -Da, dar ce lagatura au astea? De ce mi-le spui acum? Sti ca asa sunt eu… nu-mi place romantismul. Si in plus am eu fata de infirmiera?

El i raspunse razand -Nu draga mea nu ai fata de infirmiera… si cu inima pe care o porti, chear de ai avea nu ai putea fi infirmiera.. Si continua: -Pana acum de cate ori ma-i sunat de dimineata sau noaptea tarziu ca sa imi spui cuvinte de dragoste? De cate ori mi-ai trimis un mesaj pe telefon? Poate ca nu iti place romantismul, dar nu-ti place nici sa-i faci fericiti pe oameni care te iubesc? Pe cand eu mai presus de tine, imi place sa-i fac fericiti pe cei din jurul meu. De cand suntem impreuna mereu am ajut un mesaj de dragoste pentru tine, sti… Noi doi suntem ca albul si negru…

Fata intelese deja -Adica vrei sa fiu poeta?

Tanarul zambi gandindu-se ce hotarare buna a luat despartindu-se de ea. -Nu draga mea… Nu vreau sa fi poeta. Chear daca ai vrea nu ai putea, noi doi trebuie sa ne despartim. Cred ca ar fi mai bine pentru amundoi

Tanara a inlemnit -Dar eu te iubesc si credeam ca ma iubesti si tu..

Tanarul ofta -Nu draga mea, tu doar credeai ca ma iubesti. Daca ma iubeai, acuma nu mai discutam lucrurile astea…

Fetei i dadusera lacrimile. -Bine… Asa sa fie. Sper ca nu ma lasi pentru alta

Tanarul zise -Cum poti sa crezi asta? Pana acum nu a existat alta fata pentru mine si nici nu va exista alta o perioada lunga de timp.

Cei doi tineri, care s-au asezat la masa find iubiti, acum stateau ca doi straini.

Dupa cateva momente de liniste, tanara zise -Cred ca ar fi mai bine sa plecam

Tanarul zise ca el vrea sa mai ramana cateva minute singur… Si se inbratisara o data inainte de a se desparti pentru totdeauna… Cand fata s-a indepartat tanarul incepu sa tremure, desi ploaia se porise de mult. Incepu sa se roage incet -Doamne, da-mi putere Si-a amintit de prieteni. De ce i spusesera ei, ca nu se potrivesc, ca au caractere diferite. Dar a facut alegere buna. Orele au trecut. Si locul poli l-au luat stelele. Nu-i zise nimic mamei lui, care l-a intampinat de la usa si se duse direct in camera lui. Clipele treceau greu si el inca se mai gandea la momentul despartirii, dar a-2-a zi trebuia sa se trezeasca devreme sa plece la munca. Si a atipit. Se trezi la ora 7. Tocmai cand sa iasa din casa se uita la telefonul mobil si vazu ca are 10 apeluri nepreluate si un mesaj nou. Nu auzise telefonul pentru ca era foarte obosit. Se uita la mesaj si vazuse ca veni de la “sufletel” astfel o alinta el pe iubita lui.

-Am invatat sa iubesc tot ce era al meu. Dar am putut sa traiesc si fara ce nu aveam. Iti jur dragul meu, doar pe tine te-am iubit si voi muri iubindu-te pe tine… Adio, dragostea mea Tanarul s-a mirat. Era pentru prima data cand ea i trimitea un mesaj. S-a uitat la ce ora a fost trimis mesajul si vazi ca fusese trimis la ora 05.00 Incepu sa rada… Nu se astepta la asa ceva… Fusese luat prin surprindere…

Forma repede numarul ei, dar a raspuns o voce straina. -As putea sa vorbesc cu Cristina Persoana care a raspuns a izbucnit in plans. Eu sunt mama ei, fetita mea s-a sinucis aseara. A tot sunat pe cineva toata noaptea. Cand am vazut dimineata ca lumina din camrea ei aste inca aprinsa, am intrat, dar fetita mea se spanzurase! Tanaru simti ca totul din jurul lui se prabusise…

–DUPA CATEVA LUNI–

Doi medici vorbesc -Unul intreaba de starea de sanatate al unui dintre bolnavi: baiatul ala… M-i l-au adus acum trei luni. O fata s-a sinucis din cauza lui. Si din ziua aia, nu-si lasa din mana telefonul mobil si tot trimite mesaje. Acum cateva zile am fost curios si i-am luat noaptea telefonul din mana sa ma uit la numar, dar numarul ala e anulat de trei luni. Am gasit ultimul mesaj care i venise: “Am invatat sa iubesc tot ce era al meu. Dar am putut sa traiesc si fara ce nu aveam. Numai fara tine nu pot sa traiesc. Iti jur dragul meu, doar pe tine te-am iubit, si voi muri iubindu-te pe tine. Adio, dragostea mea”